ECONOMY AND THE WORLD Where does the decline come from

 The global crises in the light of the theory of social transformations

EXCERPTS

Underdeveloped Romania - the invertebrate East

 I The crisis and the great civilizational cycles[1]

 Economic science and the cultural foundation of crises

The evolution of society in the last 400 years crosses four historical-spiritual horizons, which are also the ages of capitalism towards its current phase. We call such a crossing movements historical transformation. Any historical transformation is substructally accompanied by social transformations. With each historical horizon, the convergence of the three elements is recomposed: culture, society, economy. We may assume the classical distinction, belonging to Chinese strategist Sunt Tzu, between “normal force” and “extraordinary force” a given people may use in his competitions with other peoples and/ or with different systems of domination (empires, first of all) throughout a  geographical area. “Normal force” is that which an army or a people uses to wage the "war" ("battle"), “extraordinary force” is that with which victory is won.

Economia şi lumea

 

 EXCERPTE

 De la dictatura de dezvoltare la „lumpen-dezvoltare”

După epoca fanariotă (1711 – 1774) și cea a bolșevismului de ocupație (1948 - 1964), urmată de scurta perioadă a ceea ce a fost numită perioada dictaturii dezvoltării (1964 - 1989), epoca actuală a capitalismului neocolonial se distinge prin două trăsături distincte: este epoca celei de-a treia periferizări, cea mai gravă din ultimii 400 de ani și cel mai periculos șoc substructal din ultimii 100 de ani. Ultimele trei faze ale istoriei recente sunt comune întregii Europe de Sud-Est.

Acest fenomen derivă din politicile subdezvoltării, cum le-a definit A.G. Frank. „Ce înseamnă termenul propus de Frank: “politicile subdezvoltării” sau “lumpen-dezvoltării”?[1] Acest concept este propus de A.G. Frank pentru a caracteriza conduita şi stilul de viaţă al lumpen-burgheziei. Spre deosebire de burghezia metropolitană, lumpen-burghezia va adopta atitudini, orientări şi politici care răspund nevoilor şi reorientărilor metropolei, nu cerințelor populaţiei, deci unei creşteri interne organice. Ansamblul politicilor care răspund unei noi conjuncturi a raporturilor metropolei cu periferia poartă numele de politici de subdezvoltare.

Reportajul ca metodă comună jurnalismului și sociologiei jurnalistice[1]

 Caracterologia reportajului. Tipuri de reportaje[2]

Reportajul este calea regală a jurnalismului de agenție. Alături de știrea curentă centrată pe ceea ce este un „eveniment de presă”, reportajul este o metodă și un tip de structură narativă care lărgește rama unui fenomen de relevanță jurnalistică. De la acest prag încolo, reprotajul devine metodă comună celor două mari ramuri ale circulației informațiilor: jurnalismul de agenție și sociologia jurnalistică sau sociografia. Reportajul este o metodă de o extraordinară complexitate și un rafinament subtil. Pentru a sesiza bogăția și deci forța cognitivă a acestei metode vom zăbovi asupra clasificării reportajelor. Ca orice clasificare, și aceasta pornește de la explicitarea criteriilor pe baza cărora se face clasificarea. Un prim criteriu de clasificare este domeniul de referință, al doilea este cel morfologic, adică al diferențierii reportajelor după structura lor internă (narativ-discursivă); al treilea criteriu este al nivelului de incidență sau de profunzime.

O NOUĂ METODOLOGIE pentru măsurarea impactului social al dezastrelor[1]

 

Abstract: The main task of this presentation was to outline the basic lines of a new methodology

for the assessment of the social impact of risk scenarios. Because of its uninterrupted potential threat, any disaster can be called infra-disaster (infrahazard), i.e. is distinguished by its latency not only by its moments of effective manifestation. The defining treat of infrahazards refers, therefore, to the fact that a potential disaster will have someday a destructive impact on what the experts used to call the social and territorial “surface systems”, defining for normal situations of daily life.

Metodologia construirii Atlasului sociologic rural

 

Metodologia construirii Atlasului sociologic rural[1]

Comunele rurale pe harta timpului

1. Trei decenii de tranziție rurală

A.   Cartografia comunelor rurale în intervalul de 30 de ani

A.1.  Atlasul sociologic rural – metoda socioscopiei rurale

Construirea unui atlas sociologic este una dintre întreprinderile științifice de o copleșitoare complexitate atât prin exigența utilizării unui volumul uriaș de date cât și prin enormul volum de muncă pentru a stăpâni mont-blanc-ul de informații și a le aduce la calitatea unei oglinzi sociale. Evident că procedeul de bază utilizabil într-un atlas este harta. Chestiunea devine complicată când sarcina este să înfățișezi configurația teritorializată a unui spațiu social, cu multiplele sale dimensiuni, așa cum cere metodologia atlasului sociologic. Cartografia este metoda regală și pentru analiza configurației teritorializate a spațiului social (nu doar a celui geografic). În termenii săi de bază, harta socială rurală este compusă din comunele și satele aparținătoare.