Metodologia construirii Atlasului sociologic rural

 

Metodologia construirii Atlasului sociologic rural[1]

Comunele rurale pe harta timpului

1. Trei decenii de tranziție rurală

A.   Cartografia comunelor rurale în intervalul de 30 de ani

A.1.  Atlasul sociologic rural – metoda socioscopiei rurale

Construirea unui atlas sociologic este una dintre întreprinderile științifice de o copleșitoare complexitate atât prin exigența utilizării unui volumul uriaș de date cât și prin enormul volum de muncă pentru a stăpâni mont-blanc-ul de informații și a le aduce la calitatea unei oglinzi sociale. Evident că procedeul de bază utilizabil într-un atlas este harta. Chestiunea devine complicată când sarcina este să înfățișezi configurația teritorializată a unui spațiu social, cu multiplele sale dimensiuni, așa cum cere metodologia atlasului sociologic. Cartografia este metoda regală și pentru analiza configurației teritorializate a spațiului social (nu doar a celui geografic). În termenii săi de bază, harta socială rurală este compusă din comunele și satele aparținătoare.

Metoda folosită în studiul de față a constat în utilizarea „cartografiei dinamice” (principiile cartografiei variabile) integrată analizei multidimensional-longitudinale pentru a surprinde fenomenele de contracție sau de expansiune a spațiului social, în configurația sa teritorializată, de-a lungul unui interval dat (intervalul de referință al variației cartografice a cuprins, în cazul acesta, cele trei decenii ale tranziției: 1992-2020/21[2], anul de la capătul de sus al intervalului fiind cel în care a debutat cercetarea de față). În acest scop a fost utilizată o uriașă bază de date, au fost construiți un număr de indici agregați pentru măsurarea fiecărei dimensiuni a spațiului social și un număr foarte mare de indicatori, întreaga bază de date va acompania atlasul propriu-zis sub forma anexelor (în Excel) unde se regăsesc tabele privind localitățile cu toți indicii și indicatorii asociați, utilizabili pentru construcţia hărții virtuale a județului. Aceasta permite o lectură dublu stratificată: a) la nivelul fiecărei comune și b) la nivelul întregului spațiu rural al județului încât decidentul să poată convoca rapid (practic instantaneu) datele care i-ar fi necesare pentru fundamentarea unui punct de vedere, a unui proiect integrat etc. În plus, bazele de date pot servi și ca un tip de cunoaștere enciclopedică a satelor doljene pentru cei care vor să afle informații socio-demografice, socio-culturale, de infrastructură critică etc. În partea a doua a Atlasului sociologic rural sunt prezentate dimensiunile spațiului social rural prin mijlocirea indicilor agregați (ai capitalului uman, ai vulnerabilității socio-demografice, ai puterii demografice, ai vigorii cuplului familial, ai densității progenice a localităților, ai dezvoltării comunitare - infrastructurii critice etc., cu indicatorii asociați fiecărei dimensiuni). Atlasul este organizat, așadar, în două secțiuni mari: prima este dedicată analizei multidimensional-longitudinale, grafice și cartografice, centrată pe utilizarea indicatorilor descriptivi definitorii pentru poziționarea comunelor rurale în spațiul socio-demografic al județului, iar a doua este dedicată înfățișării arhitectonicii socio-demografice a ruralului doljean, cu cele opt dimensiuni ale sale (ale spațiului social rural), așa cum ni le descoperă oglinda cartografică elaborată pe baza indicilor sintetici (agregați). Aceștia au fost construiți folosind pachete de indicatori specifici, standardizați și agregați pentru a măsura cele opt dimensiuni ale spațiului social rural din Dolj: capitalul uman, puterea demografică, vigoarea cuplului familial, densitatea progenică a localităților, dezvoltarea comunitară - infrastructura critică, vulnerabilitatea socio-demografică, contracția fondului rural, fondul funciar - gospodăria familială – ferma rurală – locuirea în spațiul rural. Acestea sunt principalele fațete ale unui spațiu social precum este și cel al ruralului doljean, în acest caz. În cadrul modelului de redactare am preferat să reducem la maximum elementele adiacente prezentării cartografice astfel că tabelele și graficele au fost atent selectate din totalul celor incluse în raportul principal (destul de voluminos). De asemenea am comprimat la maximum textul explicativ pentru a nu fractura lectura hărților și a nu mări dimensiunile Atlasului. Explicațiile cuprinzătoare sunt prezentate în cele 500 de pagini ale raportului de bază. Vom pune, de fiecare dată, în fața materialului cartografic câteva tabele sintetice acompaniate de grafice pentru a mijloci lectura hărților socio-demografice. Facem precizarea că sursa datele provine din două surse, în principal: INS și fișa comunelor rurale alcătuită și aplicată la circa 60% dintre comunele rurale din Dolj de către membrii echipei INSOC. Prelucrarea, calculul diverșilor indici, construcția graficelor și a hărților a fost realizată de către membrii echipei de cercetare a INSOC (contribuția principală fiind a celor trei specialiști care au și coordonat alcătuirea documentarului cartografic propriu-zis). Să reținem câteva elemente de distincție (originalitate) a metodologiei folosite de noi pentru construirea Atlasului sociologic rural. Mai întâi, însăși ideea realizării unui Atlas sociologic rural are partea ei de originalitate. În al doilea rând, echipa de elaborare a Atlasului a folosit ca metodă principală analiza multidimensional-longitudinală. Aceasta a permis apoi cartografierea crono-spațială astfel că lectura hărților permite sesizarea unor tendințe cronospațiale de care depinde destinul comunităților umane dinlăuntrul ariei cartografiate. Procedeul cartografierii crono-spațiale este o altă fațetă a originalității metodologiei folosite. Pentru o evaluare de acest tip, adaptată exigențelor unei prezentări holistice, au fost calculați indicii agregați care sintetizează zeci de indicatori pe baza cărora a fost construit modelul multidimensional-longitudinal (cu 8 dimensiuni), pe patru etaje a) cartografia cronospațială a populației rurale; cartografierea specifică (vârstele, rata dependenței, bilanțul demografic, migrația etc.); c) cartografia proceselor și a tendințelor: deztinerirea, dezcopilărirea satelor, dezțărarea (emigrarea definitivă); oboseala cuplurilor, sterpia opțională, pierderile de populație, marginalizarea rurală etc.; d) cartografia marilor tendințe, socioscopia destinului rural: satele care mor, iarna demografic, aplatizarea vitalității, convergența de impact, capitalurile specifice: cultural, genealogic, progenic etc. O altă fațetă de noutate a metodologiei se referă la scalarea comunelor rurale în raport cu axul marginalizării comunelor rurale și cu riscul dispariției unor sate („satele care mor, cu sintagma lui Dimitrie Gusti, marele sociolog interbelic). Pentru ilustrare vom prezenta doar câteva dintre etajele metodologiei, începând cu indicatorii empirici ai primului etaj al demersului. Elementul special căutat de noi se referă la tipul schimbării sociale. Aceasta poate fi una de tip evolutiv sau una de tip convulsiv (prin spasme segmentare). Hărțile elaborate cuprind și fenomene hectice (care indică vulnerabilitatea latentă a unei comunități), precum sunt hartile oboselii de cuplu (perechea maritală) și deci ale puterii demografice,. O altă latură de originalitate se referă la hărţile fenomenelor holistice elaborate pe baza indicilor agregați (ai capitalului cultural, ai sărăciei comunitare, ai puterii demografice, ai vulnerabilității sociale etc.).

A.2. Dimensiuni și indicatori socio-demografici ai evoluției spațiului social rural

 

Populația totală din rural. Rate de creștere și media pe total și pe comună rurală
Localitati	Anul 1992	Anul 2000	Anul 2010	Anul 2020
Total populație (rural)	392167	365321	322785	307725
Rata de creștere		-6.85	-17.69	-21.53
Media pe comuna rurală	4051	3767	3104	2959
Dinamica ratei medii de creștere a populației (rata medie pe localitate)		-7.01	-23.38	-26.96

   Sursa: www.insse.ro/ Bază Tempo-online, prelucrare și grafice Stoica Daniela - INSOC (Bază date Stoica - Bădescu)

 

Media pe comuna rurală a următorilor indicatori socio-demografici (1992-2020) - Dolj
	Anul 1992	Anul 2000	Anul 2010	Anul 2020
Populația totală	4051	3767	3104	2960
Rata de creștere a populației		-7.96	-17.46	-21.10
Populația 0-14 ani	675	674	495	438
Populația 0-19 ani	967	879	686	603
Populația 15-64 ani	2615	2280	1917	1916
Populația 65+ ani	761	813	692	606
Rata sporului natural	-9.12	-8.18	-13.42	-20.78
Rata totală de dependență demografică	56.49	68.94	65.95	57.72
Rata de dependență demografică a populației vârstnice	31.48	39.63	39.92	34.84
Imbătrânirea populației	19.97	23.09	23.61	21.79
Vârsta medie a populației	41.56	41.79	41.90	41.96
Rata mortalității	19.85	19.10	21.45	20.91
Rata mortalității infantile	24.72	20.99	5.91	8.42
Rata natalității	10.73	10.92	8.03	9.20
Rata generală de fertilitate	58.30	61.68	40.19	42.65
Rata nupțialității	6.34	4.68	3.34	3.34
Rata divorțialității	0.40	0.28	0.44	0.56
Rata migrației/plecari	15.17	12.99	23.25	19.22
nr. mediu de copii și adolescenți (0-19 ani) pe o locuință	0.64	0.57	0.49	0.43
Nr. mediu de persoane pe o locuinta	2.72	2.46	2.20	2.06
Bilanțul demografic general = (N+I)-(D+E)	-30	-24	-35	-28
Media Indicelui agregat Ivsd pe comuna rurală	20.54	23.04	26.46	26.10

 Sursa: www.insse.ro/ Bază Tempo-online, prelucrare și grafice Stoica Daniela - INSOC (Bază date: Stoica - Bădescu)

 

Datele atestă declinul general al populației rurale în curgerea celor 30 de ani ai tranziției. Acest declin atinge, în medie, -22%, deci din 5 persoane în 1992 au mai rămas 4 în 2020. Statistica denumește acest fenomen pierdere de populație. Chestiunea tulburătoare este că acest declin nu s-a derulat lent și omogen ci prin convulsii care au afectat anumite segmente generaționale (grupe de vârstă). Contracția cea mai severă se produce la categoriile de vârstă cuprinse între 50-69 de ani, pentru care se înregistrează o rată a declinului cuprinsă între 20-55%. Perioada următorilor 10-20 de ani va fi marcată de un declin al ratei de dependență totală dat fiind că și categoria celor cuprinși între 0-24 de ani a suferit o contracție atestată de o rată de creștere negativă variind între (-34) și (-38%). 

Cum e în Dolj

Sursa: www.insse.ro/ Bază Tempo-online, prelucrare și grafice Stoica Daniela - INSOC (Bază date Stoica -  Bădescu)

 

Cum e în România

Sursa: www.insse.ro/ Bază Tempo-online, prelucrare și grafice Stoica Daniela - INSOC (Bază date Stoica -  Bădescu)

 

 

 

2. Vârstele ruralilor pe harta timpului

Copiii în cele trei decenii ale tranziției

 

Dezcopilărirea ruralului

Ca să înțelegem în profunzime starea comunei rurale doljene va trebui să examinăm acele semne care vorbesc despre încetinire și declin în dinamismul vieții colective (căderea nivelului funcțiilor vitale ale sistemului comunitar), adică despre ceea ce savanții denumesc „iarnă demografică”. Cele șapte procese aliniate ale iernii demografice sunt: declinul progeniei, scăderea ratei natalității, contracția fertilității și a piramidei maternității, declinul nupțialității, îmbătrânirea comunităților cu efectul ei nefericit, izolaționismul bătrâneții, oboseala corpului demografic atestat de fenomene precum divorțialitatea, avorturile etc. Toate acestea conduc la scăderea puterii demografice a satului și a puterii comunitare agregate la scara întregului rural doljean. Să prezentăm spațiul copilăriei rurale în oglinda analizei grafice și cartografice.

 

 

 

 

 

Rata de natalitate pe medii de rezidență – România și Dolj

	1990	2000	2010	2020	2021
Total țară	13.6	10.3	9.4	9.1	8.9
Total Dolj	12.6	10.3	8.6	8.9	8.7
Urban țară	12.9	8.6	9.2	8.7	8.4
Urban Dolj	12.2	9.3	9	8.3	8.1
Rural țară	14.3	12.3	9.7	9.6	9.6
Rural Dolj	12.9	11.4	8.2	9.6	9.5

 

 

 

 

 

 

 

 

Anii	Anul 1990	Anul 2000	Anul 2010	Anul 2020
Natalitatea - Rural	12,9	11,1	8,2	9,6
Rata de creștere		-13,3%	-36,5%	-25%

Natalitatea și rata de creștere a natalității - rural Dolj

 

 

 

 

 

 

Sursa: date  primare TEMPO-INS, prelucrare și grafice INSOC

 

Sursa: Date INS, prelucrare și grafic Ilie Bădescu și Daniela Stoica

 

-        Din graficul privind dinamica natalității măsurată prin indicatorul numărului mediu de copii pe comuna rurală doljeană putem desprinde principalele tendințe, după cum urmează:

-        Dacă în 1990 numărul mediu pe comuna rurală doljeană era de 55 de copii (în 1992 se mai nășteau în medie circa 47 copii pe comuna rurală), după cei 30 de ani de tranziție numărul de copii pe comuna rurală abia trece de 28. Un declin de -48%, adică o înjumătățire a populației de copii față de pragul progeniei din 1990. Dacă se va menține această tendință a progeniei înjumătățite, ne dăm seama că în următorii 60 de ani satul va intra în faza agonală (a bătăliei dintre viață și moarte). Numărul cuplurilor se va diminua la praguri de mare amenințare demografică și dacă declinul fondului progenic nu va fi stopat, finalmente, satul lovit de acest tip de hazard socio-demografic va „muri” (colaps).

-        Fenomenul contracției fondului progenic este confirmat și pe fațeta scăderii dramatice stadiale a populației de copii, adică a numărului anual de nou născuți în rural. În 1990 se nășteau în medie pe comuna rurală 5032 de copii, în 2020 se mai nășteau 2943, înregistrându-se, iată, față de 1990, un declin de – 41%. Dacă ținem seama de faptul că un asemenea indice ca și cei ai fertilității generale și totale, respectiv al natalității și al numărului de cupluri cu copii măsoară voința de perpetuare a unei comunități, putem formula ipoteza unui fenomen de prăbușire demografică pe care, în mod obișnuit, nu-l aduc decât războaiele, în genere marile catastrofe.

-        În decursul celor 30 de ani de tranziție, fondul progenic al ruralului doljean, în întregul său, a scăzut cu - 41%. Acest procent măsoară gravitatea dezcopilăririi rurale și anunță spectrul unei masive deztineriri în rural

 

Socioscopia dezcopilăririi rurale

 

Gruparea localităților în raport cu proporția grupei de vârstă 0-14 ani pe cele trei trepte de mărime în intervalul de variație 1992-2020 (oglinda dezcopilăririi rurale)

Anul 1992	1. stoc scăzut	Botoşeşti Paia, Gogoşu, Secu, Verbița, Seaca De Pădure, Măceşu de Jos, Gherceşti, Siliştea Crucii, Măceşu De Sus, Mischii, Vârtop, Bulzeşti, Perişor, Cioroiaşi, Greceşti, Brabova, Terpezița, Izvoare, Seaca De Câmp, Scaeşti, Drăgoteşti - Dolj, Sopot, Cernăteşti, Vela, Apele Vii, Coțofenii Din Dos, Sălcuța, Caraula, Țuglui, Robăneşti, Murgaşi, Teslui - Dolj, Dobreşti - Dolj, Teasc, Lipovu, Gângiova, Carpen, Urzicuța, Fărcaş, Goieşti, Orodel, Giurgița, Radovan, Dioşti, Drănic, Afumați - Dolj, Vârvoru De Jos, Pieleşti, Castranova, Calopăr, Amărăştii De Sus, Gighera, Giubega, Goicea, şimnicu De Sus
	2. stoc mijlociu	Breasta, Işalnița, Almăj, Braloştița, Rast, Predeşti, Unirea - Dolj, Negoi, Melineşti, Coşoveni, Piscu Vechi, Bratovoeşti, Bârca, Bistreț, Galicea Mare, Bucovăț - Dolj, Malu Mare, Cerăt, Brădeşti - Dolj, Desa, Argetoaia, Plenița, Celaru, Podari, Amărăştii De Jos, Mârşani, Leu, Maglavit, Ciupercenii Noi, Cetate - Dolj, Ostroveni, Călăraşi - Dolj, Valea Stanciului
	3. stoc ridicat	Daneți, Moțăței, Sadova - Dolj, Poiana Mare
Anul 2000	1. stoc scăzut	Botoşeşti Paia, Gogoşu, Secu, Verbița, Seaca De Pădure, Măceşu de Jos, Gherceşti, Siliştea Crucii, Măceşu De Sus, Mischii, Vârtop, Bulzeşti, Perişor, Cioroiaşi, Greceşti, Brabova, Terpezița, Izvoare, Seaca De Câmp, Scaeşti, Drăgoteşti - Dolj, Sopot, Cernăteşti, Vela, Apele Vii, Coțofenii Din Dos, Sălcuța, Caraula, Țuglui, Robăneşti, Murgaşi, Teslui - Dolj, Dobreşti - Dolj, Teasc, Gângiova, Carpen, Urzicuța, Fărcaş, Goieşti, Orodel, Giurgița, Radovan, Drănic, Afumați - Dolj, Vârvoru De Jos, Pieleşti, Castranova, Amărăştii De Sus, Gighera, Giubega, Goicea, şimnicu De Sus, Rast, Bucovăț - Dolj
	2. stoc mijlociu	Lipovu, Dioşti, Calopăr, Breasta, Işalnița, Almăj, Braloştița, Predeşti, Unirea - Dolj, Negoi, Melineşti, Coşoveni, Piscu Vechi, Bratovoeşti, Bârca, Bistreț, Galicea Mare, Malu Mare, Cerăt, Brădeşti - Dolj, Desa, Argetoaia, Plenița, Celaru, Podari, Amărăştii De Jos, Mârşani, Leu, Maglavit, Ciupercenii Noi, Cetate - Dolj, Ostroveni, Călăraşi - Dolj, Valea Stanciului, Daneți
	3. stoc ridicat	Moțăței, Sadova - Dolj, Poiana Mare
Anul 2010	1. stoc scăzut	Botoşeşti Paia, Gogoşu, Secu, Verbița, Seaca De Pădure, Măceşu de Jos, Gherceşti, Siliştea Crucii, Măceşu De Sus, Mischii, Vârtop, Bulzeşti, Perişor, Cioroiaşi, Greceşti, Brabova, Terpezița, Izvoare, Seaca De Câmp, Scaeşti, Drăgoteşti - Dolj, Sopot, Cernăteşti, Vela, Apele Vii, Coțofenii Din Dos, Sălcuța, Caraula, Țuglui, Robăneşti, Murgaşi, Teslui - Dolj, Dobreşti - Dolj, Teasc, Gângiova, Carpen, Urzicuța, Fărcaş, Goieşti, Orodel, Giurgița, Radovan, Drănic, Afumați - Dolj, Vârvoru De Jos, Pieleşti, Castranova, Amărăştii De Sus, Gighera, Giubega, Goicea, şimnicu De Sus, Rast, Bucovăț - Dolj, Dioşti, Işalnița, Almăj, Predeşti, Unirea - Dolj, Negoi, Melineşti, Coşoveni, Piscu Vechi, Bratovoeşti, Galicea Mare, Malu Mare, Leu, Maglavit, Ciupercenii Noi, Cârcea, Cârna, Catane, Coțofenii Din Față, Dobroteşti - Dolj, Galiciuica, Ghidici, Ghindeni, Întorsura, Pleşoi, Rojişte, Tălpaş
	2. stoc mijlociu	Lipovu, Calopăr, Breasta, Braloştița, Bârca, Bistreț, Cerăt, Brădeşti - Dolj, Desa, Argetoaia, Plenița, Celaru, Podari, Amărăştii De Jos, Mârşani, Cetate - Dolj, Ostroveni, Călăraşi - Dolj, Valea Stanciului, Daneți, Moțăței
	3. stoc ridicat	Sadova - Dolj, Poiana Mare
Anul 2020	1. stoc scăzut	Botoşeşti Paia, Gogoşu, Secu, Verbița, Seaca De Pădure, Măceşu de Jos, Gherceşti, Siliştea Crucii, Măceşu De Sus, Mischii, Vârtop, Bulzeşti, Perişor, Cioroiaşi, Greceşti, Brabova, Terpezița, Izvoare, Seaca De Câmp, Scaeşti, Drăgoteşti - Dolj, Sopot, Cernăteşti, Vela, Apele Vii, Coțofenii Din Dos, Sălcuța, Caraula, Țuglui, Robăneşti, Murgaşi, Teslui - Dolj, Dobreşti - Dolj, Teasc, Gângiova, Carpen, Urzicuța, Fărcaş, Goieşti, Orodel, Giurgița, Radovan, Drănic, Afumați - Dolj, Vârvoru De Jos, Pieleşti, Castranova, Amărăştii De Sus, Gighera, Giubega, Goicea, Rast, Bucovăț - Dolj, Dioşti, Işalnița, Almăj, Predeşti, Unirea - Dolj, Negoi, Melineşti, Coşoveni, Piscu Vechi, Bratovoeşti, Galicea Mare, Leu, Maglavit, Ciupercenii Noi, Cârcea, Cârna, Catane, Coțofenii Din Față, Dobroteşti - Dolj, Galiciuica, Ghidici, Ghindeni, Întorsura, Pleşoi, Rojişte, Tălpaş, Braloştița, Brădeşti - Dolj, Plenița, Celaru, Mârşani, Călăraşi - Dolj, Daneți
	2. stoc mijlociu	şimnicu De Sus, Malu Mare, Lipovu, Calopăr, Breasta, Bârca, Bistreț, Cerăt, Desa, Argetoaia, Podari, Amărăştii De Jos, Cetate - Dolj, Ostroveni, Valea Stanciului, Moțăței, Sadova - Dolj, Poiana Mare
	3. stoc ridicat

 

 

---

[1] Autori: Ilie Badescu, Maria Mitrică, Stoica Daniela. Pentru construirea tabelelor, graficelor și hărților din cuprinsul întregului Atlas au fost utilizate date INS și obținute din: fișa comunelor aplicată de către membrii echipei INSOC, barometrul județean coordonat de către dr Maria Mitrică pe un eșantion construit prin selecție probabilistic aleatorie, date din recensăminte (cu acces limitat la datele din ultimul recensământ) și alte documente primare (interviuri, date obținute de la agențiile de profil etc.)  Tabele și grafice: Sursa: www.insse.ro/ Bază Tempo-online, prelucrare și grafice Stoica Daniela – INSOC (Bază date Stoica & Bădescu)

[2] Metoda folosită pentru poziţionarea cronospațială (socio-demografică) a comunelor, a constat în determinarea scalei de variație a valorilor diverșilor indicatori și indici agregați, în intervalul de 30 de ani. Procedeul de determinare a treptelor pe scara de variație a fost următorul: (1. Gruparea localităților pe treapta inferioară: Vmax-Vmin)/3; 2. Gruparea localităților pe treapta mijlocie: 2*(Vmax-Vmin)/3; 3. Gruparea localităților pe treapta superioară: 3*(Vmax-Vmin)/3), unde Vmax și Vmin sunt valorile extreme ale întregului interval. Seria cronologică a fost construită pe baza datelor corelative pragurilor care delimitează intervale  de câte 10 ani.